Plouă! E frig și e târziu, Iar gândul tot la tine-mi zboară... Aș vrea în braţele-ţi să fiu, Cum eram odinioară... Aș vrea să mă alinţi din nou, În timp ce fumezi o ţigară Și să adorm la pieptul tău, Să nu mai știu cum e să doară... Să ne-ntâlnim întâmplător, Cum se-ntâmpla seară de seară, Și să mă faci din nou să zbor Departe de ce ne-nconjoară... Să îmi vorbești iarăși de stele Și de iubiri mult prea gingașe, Să ne spunem secretele, Chiar de sunt ele ucigașe... Aș vrea să-ţi fie dor de mine, Chiar dacă, poate, e-n zadar... Să ne minţim, cum știm mai bine, Că ești al meu și-s a ta iar... Dar știu că ne despart destule, Deci nu mă-ntorc, chiar de aș vrea... Chimia noastră-i făr' formule... De-ai fi aici, m-ai scufunda...
12.01.2018

Lasă un comentariu