Be my B

Mi-e greu! Și recunosc că pentru mine
Lumina n-a mai apărut de mult!
Însă continui să îți spun ”Sunt bine!”
Pentru că nu știu să descriu acest tumult!

Mă pierd! Și recunosc că nu mai am curaj,
Iar visurile-mi toate au putrezit!
Dar uite că trăiesc tot în al tău miraj,
Căci te-am strigat de mii de ori și nu m-ai auzit…

Plâng deseori! Vărs lacrimi și suspine
Și îmi ascund iar ochii pe sub fard…
Tu… Tu îmi tot spui că am priviri divine,
Iar eu, pe dinăuntru, plâng și ard…

Și nu mai sper la înc-un ”mâine”,
Căci eu nici azi n-am vrut să mă trezesc.
Mă tot frămânți, ca pe un aluat de pâine,
Dar, cu durere-n suflet, îți zâmbesc.

Ți-aș spune ”Adio!”, dar rămân cu tine,
Tu nu mă lași să plec oricât aș încerca;
Dar nu mai pot să zac doar în ruine
Și-ți cer să repari și ce nu poți repara!

…
Căci eu de lume am să mă desprind cândva
Și nu vreau s-ai motive a mă regreta
…

Semnat,
B.

03.06.2021